Detalii

Publicat: 19 Decembrie 2019

Ultima actualizare: 19 Decembrie 2019

Accesări: 340

       Într-o perioadă în care mai multe instituții de învățământ din municipiu sau din alte localități ale județului au sărbătorit centenarul existenței lor, iată că și școala noastră are astăzi prilejul să aniverseze, un dublu centenar. Este vorba, desigur, despre împlinirea a 200 de ani de la nașterea marii personalități a istoriei naționale, Nicolae Bălcescu, al cărui nume îl poartă cu cinste instituția noastră de învățământ.

       Am găsit de cuviință să organizăm un eveniment prin care să rememorăm astăzi, la 200 de ani de la nașterea lui Nicolae Bălcescu, faptele și ideile sale care au marcat o generație de excepție a istoriei românilor, aceea a romanticilor pașoptiști, și al cărei reprezentant de seamă a fost.

S-a născut în 29 iunie 1819 și a murit, tot într-o zi de 29, în noiembrie 1852. Prin cele două idei generoase,  aceea de libertatate și de  unitatea românilor într-un singur stat, pe care le-a promovat în spațiul politic românesc și prin modul exemplar prin care s-a dăruit și jerfit pentru realizarea acestora, Nicolae Bălcescu este deopotrivă o mare personalitate a istoriei naționale, dar și un model care poate să inspire chiar și acum, în contemporaneitate.

A fost mintea limpede a Revoluției de la 1848 din Țara Românească, dar mai ales a adus în atenția generației sale fapta lui Mihai Viteazul prin intermediul lucrării“Românii sub Mihai Voievod Viteazul”, scriere care avea să inspire peste ani, prin modelul promovat, crearea României unite la cele două memorabile momente: 24 ianuarie 1859 și 1 decembrie 1918.

Atunci când în Țara Românească revoluția a fost înfrântă, Bălcescu a trecut Carpații în Transilvania și a continuat activitatea revoluționară în acest străvechi teritoriu românesc. Fascinat de spațiul intracarpatic, Bălcescu îl descria ca fiind “o țară mândră între toate țările semănate de Domnul pe pământ. Ea seamană a fi un măreț și întins palat, unde sunt adunate și așezate cu măiestrie toate frumusețile naturale…” Bălcescu depășea, astfel, frontierele înguste, regionale și dobândea dimensiuni naționale. Era atunci și este și astăzi al Transilvaniei precum era și este personalitatea care a reprezentat cel mai bine tendința de modernitate în Țara Românească la jumătatea secolului al XIX-lea.

       Și-a pus la dispoziția revoluției averea sa dar mai ales, pentru ideile în care a crezut cu tărie și-a sacrificat sănătatea și în cele din urmă viața la o vârstă foarte tânără. Vreau să cred că spiritual său de dăruire și disponibilitatea la sacrficiu, care l-au călăuzit întreaga viață, ne inspiră și pe noi cei care astăzi suntem, vremelnic, dascăli dar și pe voincei care sunteți elevi ai acestui liceu care, nu întâmplător, are numele ilustrulu înaintaș.

       Fie ca numelelui Nicolae Bălcescu să dăinuiască mereu, iar noi cei care suntem fie dascăli, fie elevi în școala care îi poartă numele să ne ridicăm, prin activități didactice inovatoare, prin educație de calitate și prin spirit civic, la înalțimea uriașei sale personalități.